A spada tratta prima ad Acicastello e poi a Noto provai a contrastare tante illegalità con pochissimo successo. Negli annali giudiziari si possono trovare riscontri signori "non buonisti" e perbenisti.
Per chi volesse ecco la mia vera storia nella quale per ovvie ragioni non sono indicati nomi e località ma sono pronto, per chi lo volesse a chiarire e tradurre in italiano. Non è poesia ma vita vissuta e battaglie contro tante ingiustizie. Buona lettura :
CANTASTORII Sarausanu Cuntu ramuri e di picchì
Chista iè a storia vera ri 'n ppicciottu babbazzu
ca lassò u so paisi pi fami e dibulizza
Scattiò ri Ortigia all' Alpi girannu peri peri
currennu apressu a cui senza sapiri picchì
Fu giustu? A vuiautri sta custioni
Intantu u picciutteddu crireva 'nta giustizia
pinsannu ri truvalla 'nto munnu raricata Crireva crireva crireva
U munnu vuleva sabbari u poviru ntuniuzzu
senza mai fimmarisi a taliari megghiu
Baddasciu iera allura cu l'amici soi
strata a ppo na fari p' amuri ri campari
Passò voschi ie muntagni 'n cecca ri picchì
ma iennu iennu nenti potti truvari
Sunnava sunnava sunnava
'Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra
trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatuMastriceddu bonu co lignu riscurreva
nenti potti fari ri chiddu ca sapeva
'Nta tutta a nazioni genti canusciu
ciccannu soluzioni a tanti custioni
Straviatu 'nto pinseri comu tutti pari
strata nu' truvava pi putiri siri
Cunfunnutu a menzu a tanti sulignu a menzu a fudda
sa vo fissatu 'n testa cangiari u munnu pessu
'Ntrunatu pi com'era iddu ieva a fari
apressu e gnuri iennu senza sapiri picchì
Spirava spirava spirava
'Nto cori aveva aruci u ciauru ra so terra
trimuri mai lassatu ro pinseru riputtatu
Cu l'occhi 'nttuppati nenti sapeva picchì nu' taliava unni puteva iri
Che crucchi unni cariu agneddu a mmenzu e lupi
spacchiusu e temerariu rischiò ri farisi mali
Finutu ri cric a croc a valli ro Passiriu
co rischiu ranniari 'nto ciumi assatanatu
Ri pannu ieva vistutu sulignu figghiu ri mattri
cretinu fu crirutu ie fossi anticchia ccè
Vaddatu cu simpatia ro Pattri i tutti quanti
novu Robinudd re causi pidduti
Tanta strata fici ca lanterna Dioginea
ma caminannu caminannu nu' si ritruvò
Disidiratu e ciccatu chiddu ca vuleva
rintra iddu aveva ma nu' nu sapeva
Anchi ri luntanu u ciaru sinteva
picchì stampata aveva a terra rintra o cuori
Chiangeva l'anima so ma nu' ssarrinneva
e puru a vucca stritta vuci iddu ittava
Cu spuntata spata e bilicu sfasciatu
liggiu libbra 'nteri e giunnali a mai finiri
Passò iunnati 'nteri cu cu ciccava pani
cu tanti sciopiranti e poviri scunsulati
'NtoTicinu tistimoni ra machina abbuccata
'nto 'mmaraggiatu ciumi ri 'n capu sgarrusatu
Cogghiri figghi i mattri ammazzati a Bascapè
cu tanti cumpagneddi 'nta prima sciuta fora
A prima tumpulata l'appi ri'na strammata
muggheri accuppiata ro iurici 'ntrunatu
Fu tanta a raggia avuta ca vuleva cangiari
ma nenti potti fari pi chiddu ca nu' ccera
Picciotto tra picciotti armatu e ccupaggiatu
i l'una e l'autra patti ri tutti schifiatu
Idei sissantottini manifestaru tanti
contru i soi bisogni iappi a navigari
Chi libirtà vulevunu pistannu chidda ri iddu?
Chi cuppa puteva aviri ri quantu succireva?
Se i liggi ierunu chissi ri Mao differenti
Distrattu num vireva i motti ie tanta fami
cu l'occhi ie u cuori chiusi ieva ieva ieva
'Nta l'Arnu alluvionatu girò ammaraggiatu
rischiannu veru a morti ro succi 'nttrappulatu
Sbattennu a ritta ie a manca l'anticu culunnatu
truvò a bona via ri Chiddu accumpagnatu
Nisciù ri 'ssu scaluni ri turlintana armatu
pamministrari liggi prontu fu mannatu
'Na fimmina sincera cumpagna iappi allura
cu idda caminò avanzannu 'nta carrera
Frinatu 'nta l'idei senza tanta cummvinzioni
girava notti e ionnu pi strati ie valli pessi
Pa longa malatia i peni foru tanti
vosi cu iè ca vosi ripigghiò a chianata
Chiangeva u cori 'm pena ma nu' s'arrinneva
iera 'nsuccumatu ma gridava gridava gridava
spirava spirava spirava.
Pi chiddu ca faceva puttrisinu fu chiamatu
girannu unni ie gghe anchi a patti o scuru
Chiamatu ri cu fu ca u vuleva beni
lassari iappi rittu ri nu' circari sbbenti
Fieru e scunsulatu ma tistaddu quantu chì
tirò u filagnu susennisi ogni vota Ruluri 'nta cuscenza re tanti scuppuluni
'mpammu re so occhi nu' visti cosa ccera
Cu lingua e parlantina attravirsò u mari
girannu a manu a manu ni visti cosi totti
'mpicchiati pi giustizia 'nteressata assai
marredda 'mpurigghiata di paroli persi
Abusi ci nnì foru ie sempri s'appillò
facennu custioni cu tanti pirituni
Poi arrivò u ionnu ma nun fu sceltu ri iddu
ca finalmenti visti c'aveva rintra u cori
Sbattennu unni sbattiu o forsi fu dicisu
lassò zzoccu faceva pi fari fari fari
iappi iappi iappi
U trimuri mai lassatu tuttu paru u ripigghiò
u ciauru ro cori ra so terra rispirò
e fu realizzatu chiddu ca vosi iessiri
pinsannu 'n pusitivu pi viviri filici
Pruvuli e cartucci china a so visazza
cu Diu pi cumpagnu pi l'ultimi sparati
Chista iè a vera storia ro poviru ntuniuzzu
cavaleri senza siri "terruni" Sicilianu
ri tutti fu chiamatu
P.S. mettere sul piatto la propria vita vissuta fa parte della mia battaglia che è continuata con le sculture, con le riflessioni in versi sciolti e continua in questo Forum a dispetto della mia età e di quanti vorrebbero chiudermi la bocca con battute cretine. La resurrezione passa anche per questa via.
Viva i siracusani di buona volontà e che aspirano ad un futuro migliore per questa società di corrotti e falsi profeti. Antonio Randazzo
Lemie armi sono affilate e pronte ad ogni battaglia, fatevi sotto con argomenti concreti